Emilia Ţuţuianu: Stimate domnule profesor, vă invit la o întoarcere acasă – pe acel drum al fiinţei umane, în devenire, rost și împlinire. Puteţi să ne comunicaţi o anamneză a vieţii dvs.?
Tudor Ghideanu: Ar trebui să încep, în răspunsul meu, de la momentul istoric real al patriei, când Şcoala naţională a trebuit să fie reclădită de la A la Z în România.
Momentul a fost legat de marea industrializare a ţării, când, în Moldova au fost construite fabrici, uzine, combinate metalurgice şi siderurgice la Galaţi, la Iaşi, la Roman, la Oneşti etc. Continuă lectura
Arhive etichetă: Emilia Țuțuianu
In memoriam: Gheorghe A. M. Ciobanu
25 Martie este ziua când sărbătorim o legenda vie a culturii romașcane: profesorul, eseistul și omul de cultură Gh. A. M. Ciobanu. Acum, în anul 2024 îmi amintesc de un moment important, petrecut în anul 2015, când Domnia Sa împlinea vârsta de 90 de ani, ani dedicați culturii, artei și educației în urbea mușatină a Romanului.
În anii studenției mele, prof. univ. dr. Petre Bejan nu pierdea niciodată ocazia sa îl dea drept exemplu studenților săi, rememorând acea atmosfera fascinantă, creată timp de 23 de ani, de către Gheorghe A.M. Ciobanu și George Pascu în cadrul Colocviilor Muzicale de la Iași. Continuă lectura
Un ecou reverberant al iubirii de Eminescu
Am avut onoarea să citesc şi să recitesc, odată cu analiza imaginilor fotografice, întregul conţinut al albumului Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic, editat Ia „170 de ani de la naşterea Românului Absolut Mihai Eminescu”, produs al strădaniei unui colectiv de împătimiţi iubitori ai Luceafărului poeziei româneşti. Sunt membri activi ai Centrului Cultural Spiritual Văratic, sprijiniţi material şi spiritual de slujitori ai Mănăstirii.
Continuă lecturaDin nou cu Eminescu – despre Eminescu
,,De treci codrii de aramă, de departe vezi albind
Și-auzi dulcea glăsuire a pădurii de argint”
Mihai Eminescu – (Călin – file din poveste)
O strofă aparent simplă, dar profund ancorată în spectacolul naturii la vreme de noapte surprinsă magistral în încărcătura ei simbolică și îmbrăcată într-o dulce meditație melancolică într-o aură de mister. Oricât de vastă este opera eminesciană în ansamblul ei, oricât de aspră și contondentă apare față de realitățile vremii, întoarcerea la natură însemna pentru Eminescu acel refugiu atât de necesar sufletului său zbuciumat și sensibilității sale la trecerea implacabilă a timpului. ,,Cu mâine zilele-ți adaugi / Cu ieri viața ta o scazi / Și ai cu toate acestea-n față / De-a pururi ziua cea de azi”
Continuă lectura15 Ianuarie Ziua Culturii Naţionale: Emilia ŢUŢUIANU – Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic
Lăcaş monahal voievodal, Văraticul reprezintă un minunat loc de referință în Munţii Neamţului, precum şi în lumea spiritualității ortodoxe românești, alături de celelalte mănăstiri din Ținutul Neamțului: Agapia, Secu, Sihăstria şi Mănăstirea Neamţ. Voievodal și pentru că nepoata domnitorului muntean Constantin Brâncoveanu, domnița Safta Brâncoveanu, a cinstit fecioarele domneşti ce s-au dedicat ca mucenițe Domnului nostru Iisus Hristos.
Geografic, Mănăstirea Văratic este situată în partea de sud-vest a depresiunii Neamțului, la o distanță de numai 12 km de orașul Târgu Neamț, într-o mirifică vale de la poalele Munților Stânişoarei, adăpostită de Dealul Mare, cu vârful Văratic având înălțimea de 978 de metri. Pe drumul de intrare în localitatea Văratic, în dreapta se întinde muntele Filiorul, la poalele căruia se află frumoasa Pădure de argint, iar în stânga, Dealul Carpenului. Două pâraie, Netezi şi Tardia, curg la sud de culmea Filiorul.
Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Varatic
Veronica BALAJ: Anotimpurile poeziei lui Eminescu la Văratic
Album în română, engleză și franceză,
Centrul Cultural Spiritual Văratic, Editura Mușatinia, 2021
Albumul de față, tipărit cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, este un obiect de artă din punct de vedere grafic, realizat la modul admirabil, fără de cusur dar și din perspectiva semnificației și scopului său. Proiect coordonat de maica stareță Iosefina Giosanu, ediție îngrijită și coordonată, concepție grafică, realizare album: Emilia Țuțuianu, Dorin Dospinescu și Victor Roncea.
Dintre toate coordonatele posibile care s-ar fi putut alege întru împlinirea unui asemenea proiect, au fost alese cele mai potrivite. Poate se înțelege din subtext că, în vremile actuale, o carte – album care să însumeze și exigențele estetice cât și cele spiritual – culturale, presupune fără îndoială, pricepere, ba chiar, talent în știința editării, dăruire, perseverență și un dram, măcar un dram de afecțiune pentru tradiția noastră culturală, în speță, pentru poezia emblemă națională, semnată de Mihai Eminescu.
Continuă lectura
Revista Floare albastră 