Mrea Varatic – imagini din anul 1943

Reclame

Zoe Dumitrescu-Buşulenga: ,,Să deschidem o fereastră largă, spre o lume care să ne înţeleagă şi să înceapă să ne iubească” – interviu cu Grigore Ilisei

– Stimată doamnă Zoe Dumitrescu-Buşulenga, ne aflăm la Văratec, într-un mic rai, care era şi locul de odihnă şi popas al Valeriei Sadoveanu. Mi se pare că dumneavoastră l-aţi descoperit prin prietenia ce v-a legat de această aleasă fiinţă?

– Sîntem aici pe un picior de plai, pe o gură de rai, dar de-adevăratelea, într-adevăr. E o imagine a unui loc absolut de excepţie pe care Valeria Sadoveanu, draga, foarte draga Continuă lectura

Blândețea vs. agresivitatea

 
  vavila popovici
Puterea e îngemănată cu blândețea, sălbăticia e un semn de slăbiciune.” – Seneca
Blândețea, această calitate a omului, se referă la comportamentul nostru față de semenii noștri. Unii oameni sunt mai liniștiți și mai răbdători din fire, alții se înfurie mai ușor. Blândețea este primul rod al înțelepciunii și iubirii aproapelui, semn al civilizației. Ea creează o stare de liniște sufletească, în care nu dorim să supărăm pe nimeni, să fim împăcați cu toți și cu toate din jurul nostru. Mulți Continuă lectura

Fragment din vol. Areopagus convorbiri cu scriitori – Veronica Balaj

veronica-balaj-2V.B.:  Mai reverberează încă, desigur, întâlnirile Dumneavoastră cu alte personalităţi culturale de marcă, să spunem  Ştefana Velisar Teodoreanu, Radu Tudoran… Amintirile Dumneavoastră devin acum mărturii pentru alte generaţii…

Maia Cristea-Vieru.: În toţi anii tinereţii am căutat anturajul oamenilor vârstnici pe care-i ascultam uimită de tot ceea ce ştiau, câtă cultură înmagazinaseră. Numai în prejma lor simţeam adevărata emulaţie în acei ani când nu puteai studia în alte ţări şi nici cerceta ce voiai Continuă lectura

Veronica Micle – in memoriam

Poeta Veronica Micle s-a născut la 22 aprilie 1850 în Năsăud. Fiică a cizmarului Ilie Câmpean şi a soţiei lui Ana. La naştere a primit numele mamei, Ana. După moartea soţului, Ana Câmpean a trecut în Moldova, stabilindu-se în Tg. Neamţ. De aici, în 1853, pleacă la Iaşi. Ana – fiica – urmează Şcoala primară (timp în care îşi schimbă numele din Ana în Veronica) şi Şcoala Centrală de Fete din Iaşi (1863). Un an mai târziu se căsătoreşte cu Ştefan Micle – rectorul Universitaţii din Iaşi. A avut două fete: Virginia, Continuă lectura

Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată

Nu mai am cu cine discuta, despre tine, Basarabie, şi atunci, mă mulţumesc să te revăd în amintirile mele, pe care le deapăn în liniştea nopţilor când insomniile îmi dau ghes. Răsfoiesc, uneori, paginile scrise de alţii, care te-au cunoscut în trecut, sau ţi-au aparţinut.

Rândurile unui Nistor, sau Iorga, sau Antonescu, îmi fac bine, pur şi simplu. Dar întâmplarea face să dau, fără să vreau, şi de altfel de rânduri, literare, cum s-ar spune, care m-au făcut, nu o dată, să le abandonez fără să ajung la capăt. Poate că înţelepciunea vârstei m-a Continuă lectura

Haralambie Mihăescu – viaţa şi opera unui mare savant

„Ilustrul cărturar Haralambie Mihăescu a văzut lumina zilei la 7/20 februarie 1907 în comuna Udeşti, jud. Suceava, într-o familie de ţărani săraci cu nouă copii, Haralambie fiind al doilea fiu al Domnicăi şi al lui Dumitru. Cursurile şcolii primare le-a urmat în satul natal, apoi la Suceava unde a absolvit Liceul clasic „Ştefan cel Mare”, în mod strălucit, clasându-se primul pe oraş la examenul de bacalaureat din 1928. În anii de liceu câştigase locul I la concursul Societăţii „Tinerimea Română”. În toamna anului 1928 se înscrie la Universitatea din Iaşi, urmând în paralel cursurile de la Facultatea de Litere, secţia Filologie clasică şi de la secţia Filologie modernă, specialitatea Continuă lectura

Theodor Codreanu – Lecţia de înţelepciune

„Pe 22 noiembrie 2011, cele două maluri ale Prutului s-au unit, în sfârşit, printr-un pod de inimi cu prilejul lansării celor două cărţi ale scriitorului român Theodor Codreanu: ,,Eminescu în captivitatea ,,nebuniei” ” (Editura ,,Universul”, Chişinău, 2011) şi ,,Ion Barbu şi spiritualitatea românească modernă” (Editura ,,Curtea veche”, Bucureşti, 2011).

Întâlnirea de suflet a scriitorilor români cu cititorii a avut loc în sala mare a Bibliotecii ,,Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Chişinău prin amabilitatea doamnei directoare Lidia Culicovschi. Moderatorii acestei manifestări culturale de excepţie au fost academicianul Continuă lectura

Imagini de arhivă: Mănăstirea Varatic

1. Varatec ateliere în mănăstire călugăriță pe război 4 august 1943 Colecția Willy Pragher

Documente privitoare la istoria în imagini a Mânăstirii Văratic pot fi găsite și în Germania, în fondul Landesarchiv Baden-Württemberg.
Imaginile  fac parte din fondul de clișee negative ale Colecției Willi Pragher.
O lucrare interesantă, despre Văratic îl are ca autor pe Peter Heimann: Drumul spre Văratic: 11 contemplatii minore, Berna, Editura Stämpfli, 1977. (Peter Heimann, Der Weg nach Văratec: 11 contemplationes minores,  Bern,  Stämpfli, 1977). Continuă lectura

Elena Văcărescu, exilată din dragoste

În acest demers între istorie și interculturalitate româno-franceză, trebuie luate în calcul valențele celebrității. Ale celebrității feminine.
Există tomuri cu numele femeilor celebre din istoria lumii. Există multe motivații pentru care, unele persoane speciale au trecut vămile exigențelor epocii lor și au dăinuit mai presus de timp reușind să-și scrie identitatea cu litere de neuitare, fiind încununate cu epitetul de… ,,celebra”, calificativ neveștejit prin veacuri. Au putut fi talente care să înnobileze scena teatrelor, Continuă lectura

Gabriela Lungu – Perspectiva vichiană asupra miturilor

Încă din Renaştere interesul pentru povestirile mitologice şi interpretările lor au făcut ca mitul să devină un instrument util pentru transmiterea de conţinuturi diverse: fiecărei figuri din tradiţia mitologică îi erau asociate, aşa cum se ştie, elemente naturale sau calităţi umane. Abia spre sfârşitul secolului XVII apar primele semnale ale dezvoltării unei forme de reflecţie critică asupra mitului.
Ca şi gânditorii secolului XVII, Vico numeşte miturile favole, dar vorbeşte de favole vere e severe şi consimte elaborarea problemei originii, a semnificaţiei şi interpretării mitului în Continuă lectura

Identitatea limbii române în Basarabia, 1991 – prezent

Galina Martea

Trecută prin filtrul discriminării, limba română din ținuturile basarabene a fost mereu lipsită de drepturi, a fost dezonorată în limite inumane de diverși curenți ai timpului, în mod aparte, în perioada dominației țariste și a dominației sovietice. O stare de lucruri destul de dureroasă pentru poporul român din Basarabia, o realitate care nu poate fi negată sau uitată, o realitate destul de vie care există și în zilele de astăzi. Dacă după destrămarea imperiului sovietic limba română pe pământul basarabean începe să-și recapete drepturile civile la ea acasă, atunci deplinătatea Continuă lectura

Vă rugăm să sprijiniți activitățile Centrului Cultural Spiritual Varatic

doneaza_2

Vă rugăm să sprijiniți activitățile culturale din cadrul Centrului Cultural Spiritual Varatic prin redirectionarea a 2% din impozitul pe venit aferent anului 2018

Pentru a face asta, puteți completa formularul 230, pentru redirecționarea a 2% din impozitul pe venit aferent anului 2018, către Centrul Cultural Spiritual Varatic
(impozit pe care oricum l-ati plătit anul trecut si care, dacă nu alegeți să îl redirecționați, rămâne la stat). Continuă lectura

Eminescu – Eterna fascinaţie

15 ianuarie, ziua sfânta în care s-a născut cel mai mare poet al românilor şi, totodată unul dintre cei mai mari poeţi ai lumii, trebuie decretată pe bună dreptate Ziua Naţională a Spiritualităţii româneşti. Geniul eminescian reprezintă leaganul etemitatii noastre: ,,Numai poetul ca păsări ce zboară/ Deasupra valurilor,/ Trece peste nemărginirea Timpului” (Mihai Eminescu Numai poetul).
Încă din copilărie şi adolescenţă, Mihai Eminescu i-a fascinat pe cei din jur, mai întâi prin frumuseţea fizică. Iată portretul Continuă lectura

Tudor Ghideanu: EMINESCU – Demiurgul național de valoare exponențială

Eminescu este creatorul național de valoare exponențială, și dacă a voit să facă filosofie, peste tot în opera sa, cu certitudine el a făcut-o ca pe o politică de idei, capabilă să întemeieze, la înălțimea argumentului teoretic, o schimbare în mai bine a țării, nu revenind la trecut, ci folosind trecutul ca argument de autenticitate, împotriva unui prezent alienant, față de tot ceea înseamnă propriul istoric și social al poporului său (!!!). Vom spune, așadar, că Eminescu reprezintă paradigma noastră mai veche de punere în răspundere, față de destinele poporului român (!). Continuă lectura

Dan Toma Dulciu: 1889 – Misterul unui titlu suveran pe numele lui Eminescu. Un document inedit privind patrimoniul poetului


În urmă cu 12 ani, mai precis în anul 2007, purtam adesea discuții cu Ion C. Rogojanu și Miron Manega în ambianța Casei Capșa. Cu prilejul acelor întâlniri memorabile au fost evocate multe chestiuni legate de pasiunea noastră comună – Eminescu.
Printre altele, subliniam necesitatea resimțită de cercetarea pe tărâm istoric și filologic de valorificare a unor fonduri documentare inedite, esențiale pentru mai buna cunoaștere a biografiei Luceafărului, aflate în diverse arhive românești, dar aflate într-un nemeritat con de umbră în zilele noastre. Continuă lectura